Fond investitii

In ultimii ani evolutia cursului EUR/LEU este unul dintre principalele subiecte de discutie – il gasim peste tot, atat in ziare si la TV, cat si in discutiile obisnuite de pe strada sau la la birou. Partial este o exagerare mediatica, insa amploarea subiectului este justificata de gradul foarte ridicat de ‘euroizare’ al economiei romanesti, mare parte din tranzactiile comerciale din Romania fiind exprimate in EURO.

De la preturile proprietatilor, la vacante sau masini, totul este exprimat in EURO in timp ce marea majoritate a romanilor isi incaseza salariile in lei. Mai mult, un procent semnificativ din creditele persoanelor fizice si ale firmelor sunt credite in EUR.

In mod normal, devalorizarea monedei nationale nu este intotdeauna o veste prosta, intrucat aduce o crestere a competitivitatii economice, prin defavorizarea importurilor si sustinerea firmelor care exporta. Totusi, in Romania, cresterea EUR aduce de cele mai multe ori probleme, prin cresterea ratelor, a preturilor la combustibil si la servicii – toate astea insemna, pe scurt, o scadere a nivelului de trai si a puterii de cumparare.

Banca Nationala este principalul sustinator al stabilitatii cursului, in conditiile in care un curs al EUR mai mare afecteaza atat rata inflatiei, cat si stabilitatea sistemului bancar. Totusi, nici puterile si resursele BNR nu sunt nelimitate si de aceea, atunci cand presiunile pe curs sunt prea mari, nici macar BNR nu poate apara un anumit nivel al cursului.

Aceasta este exact situatia care s-a intamplat in 2007 si 2008, cand cursul leu/eur s-a depreciate abrupt cu 36% de la un minim de aproximativ 3,11 lei pentru un euro in aprilie 2007 la un maxim de 4,23 in ianuarie 2009. Ciudat, coincidenta sau nu si respectiva depreciere a leului s-a intamplat in preajma alegerilor (perioda cunoscuta pentru lejeritatea fiscala guvernelor, lejeritate care afecteaza puternic cursul de schimb).

Acum BNR incerca sa transmita semnale in randul populatiei ca paritatea leu/eur este relativ stabila si nu vede deprecieri bruste. Totusi, este clar pentru toata lumea ca daca situatia din Europa se inrautateste si mai mult, daca situatia interna nu se amelioreaza (dpv economic si politic) deprecierea va continua.

Ce putem face in aceste conditii ca sa nu fim prinsi descoperiti de cresterea cursului?

Usor de zis, greu de facut – principalul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere este diversificarea valutelor in care ne pastram economiile. Mai mult, daca avem rate in valuta si salariul in lei, ar fi bine ca in perioadele cu curs stabil sa construim o rezerva care sa acopere ratele pe cel putin cateva luni, rezerva care sa o putem folosi in momentele in care cursul o ia razna.

Pentru firmele care exporta sau importa (pentru cele care cumpara sau vand la preturi exprimate in valuta) headgingul este un instrument care poate aduce un plus de stabilitate fluxului de numerar, mai ales ca si in Romania au inceput sa apara astfel de produse in ofertele bancilor.

In ultima saptamana presa din Romania a scris pagini intregi in legatura cu presupusele interventii ale Bancii Nationale in piata valutara pentru a calma evolutia cursului leu/ eur.

Totusi, ramane prea putin exploatata motivatia pentru ca BNR intervine in piata. Evident ne referim la motivatia reala, intrucat faptul ca BNR isi doreste mai degraba un leu puternic este o rezultanta a acestei motivatii.

In primul trebuie sa pornim de la obiectivele fundamentale ale BNR. Care sunt aceste obiective ?

1) Asigurarea stabilitatii preturilor si protejarea economiei de inflatie (materializata intr-o stabilitate cat mai mare a preturilor la bunurile si produsele cumparate)

2) Stabilitatea sistemului bancar

Ori daca ne uitam la ambele obiective, observam clar ca indeplinirea acestora ar fi dramatic ingreunata de cresterea cursului EUR, prin cel putin urmatoarele mecanisme :

- Cresterea cursului duce imediat la cresterea preturilor la produsele si serviciile de import sau al caror prêt este exprimat in valuta (de exemplu serviciile de telefonie mobila care au pretul din contract exprimat in EUR)

- Cresterea cursului EUR afecteaza imediat capacitatea clientilor cu credite de a-si plati ratele, conducand imediat la cresterea restantelor populatiei si firmelor catre banci (cu efecte dezastruoase in ce priveste stabilitatea sistemului bancar)

Pe de alta parte, multa lume vehiculeaza idea ca interventiile BNR ar fi un lucru rau pentru economie si ca ar implica costuri majore. Totusi, acest lucru nu este pe deplin adevarat. De ce ?

- Singurii defavorizati de mentinerea stabila a cursului sunt exportatorii

- BNR primeste lei in contul valutei vandute, ceea ce insemna ca BNR chiar castiga daca pe teremen lung cursul scade si BNR isi cumpara inapoi valuta (vanduta) la un curs mai mic

In concluzie, credem ca BNR nu face nimic rau protejand in anumit nivel al cursului valutar, intrucat in acest fel isi indeplineste obiectivele sale fundamentele (mentinerea sub control a inflatiei si sustinerea stabilitatii sistemului bancar) si in plus, acest lucru nu implica niciun cost direct pentru populatie.

Institutul National de Statistica a anuntat o inflatie la sfarsitul lunii martie de doar 2,4%, aferent ultimelor 12 luni, confirmand astfel procesul accentuat de reducere a inflatie prin care trecem.

Contzilla.ro si FondInvestitii.ro au analizat pe larg acest subiect, de aceea scopul nostru acum este doar de a arata ca pentru ultimele 12 luni, investitiile in fonduri de obligatiuni si fonduri monetare s-au dovedit a fi alegeri foarte bune si au adus castiguri mult superioare ratei inflatiei.

Astfel, daca ne uitam la principalele fonduri din piata situatia este urmatoarea :

BCR Monetar – randament de 7,1% in ultimele 12 luni

BCR Obligatiuni – randament de 7,73% in ultimele 12 luni

Simfonia 1 (BRD Asset Management) – randament de 6,3% in ultimele 12 luni

Raiffeisen Ron Plus – randament de 7,3% in ultimele 12 luni

BT Obligatiuni – ramandament de 7% in ultimele 12 luni

Practic, majoritatea fondurilor monetare sau de obligatiuni mari din piata au oferit in ultimele 12 luni un randament de peste 7% (peste 5,88% dupa deducerea impozitului de 16 din castig).

In acest context observam un randament pozitiv peste inflatie de peste 3,5 puncte procentuale.

Mai mult, chiar daca este posibil ca acest randament sa scada in 2012, este absolut sigur ca randamentul fondurilor monetare si de obligatiuni va fi aproape dublu comparativ cu rata inflatiei.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este practic rata medie a dobanzii la care bancile romanesti se imprumuta intre ele in lei. Aceasta se stabileste zilnic de BNR, ca medie aritmetica a cotatiilor practicate de 10 banci selectate de banca centrala.

In momentul de fata ROBOR inregistreaza o perioda sustinuta de cotatii reduse, aflate la minim istoric.

Ce insemna acest lucru pentru populatie si economie?

- In primul rand insemna ca firmele si populatia se pot imprumuta la costuri mult mai reduse in lei. Mai mult, avand in vedere ca multe dintre credite déjà acordate de catre banci sunt legate de acesta rata de referinta, este de asteptat ca ratele la creditele in lei sa se diminueze in perioada imediat urmatoare.

- De regula, reducerea costului finantarilor are efecte benefice asupra cresterii economice, conducand la cresterea ratelor la care economia creste. In acelasi timp, scaderea dobanzilor duce la cresterea profitului companiilor (care platesc mai putine dobanzi la banci) si la cresterea consumului populatiei.

- Apoi, insemna ca inflatia s-a redus agresiv in ultima perioada (practic preturile nu au mai crescut atat de repede)

- Pe de alta parte, odata cu dobanzile la credite se reduc si dobanzile la depozite (o veste proasta pentru cei care au economii consistente in lei). Odata cu reducerea dobanzilor la depozite, scad si randamentele la investitiile in fonduri monetare.

- In acelasi timp, ca si regula generala scaderea dobanzilor la lei, pune presiune pe cursul valutar (leul va avea tendinta sa se devalorizeze in raport cu valutele – EUR si USD). In principal, efectul este dat de faptul ca strainii care in mod traditional vindeau EUR pentru a economisi in lei, beneficiind, astfel de o dobanda mai buna, vor avea tendinta sa isi vanda leii si sa cumpere inapoi EUR). Astfel, este de asteptat, ca ROBOR la un nivel scazut sa conduca la cresterea cursului EUR.

In concluzie, scaderea ROBOR si a ratelor dobanzilor (la modul general) este un fapt pozitiv pentru economie si va induce o crestere a nivelului de trai al populatiei. Totusi, scaderea atat de brusca a ratelor dobanzilor poate genera si efecte negative, in special daca va conduce la o crestere puternica a cursului EUR.

Graficul evolutiei ROBOR (la sase luni) incepand cu ianuarie 2008

Graficul evolutiei ROBOR in ultimele 12 luni

In mod natural, scopul fiecarui fond de investitii este de a obtine un randament cat mai mare al sumelor investite. Totusi, trebuie avut in vedere ca nu ar fi corect sa comparam performanta unui fond de obligatiuni cu performanta unui fond de actiuni, intrucat si profilul de risc ale celor doua tipuri de fonduri sunt foarte diferite.

Din acest motiv, atunci cand comparam performanta unui fond, in functie de profilul acestuia se stabileste un benchmark, care este considerat a fi referinta pentru compararea performantei fondului de investitii.

De exemplu, in cazul unui fond de actiuni reperul pentru comparatie este stabilit a fi un indice al unei burse din aceeasi tara (astfel, performanta fondului va fi comparata cu evolutia pietei de actiuni).

Pe de alta parte in cazul fondurilor monetare sau de obligatiuni, reperul pentru comparatie se considera a fi rata de referinta a dobanzii din piata sau media dobanzilor bonificate de catre banci.

Un alt indicator pe care il putem lua in considerare cand analizam performanta unui fond de investitii poate fi comparatia cu celelalte fonduri de investitii din aceeasi categorie. In acest caz, se compara evolutia fondului cu celelate fonduri, pornind de la un interval de comparatie de minim 12 luni (pentru a asigura sustenabilitatea comparatiei).

Fondurile de investitii (atat cele deschise, cat si cele inchise) reprezinta, de fapt, externalizarea activitatilor de administare a banilor, externalizare la care clientii apeleaza fie din dorinta de diversificare, fie pentru ca managerii fondurilor de investitii sunt specialisti in domeniul respectiv si au cunostinte si instrumente superioare capacitatilor noastre individuale de administrare a banilor.

Functionarea fondului de investitii in cativa pasi simpli :

1) Clientul ia decizia de investitie in fond

2) Clientul transfera suma investita in contul fondului (sau o depune direct la ghiseul unei banci) – in schimbul banilor investitorul primeste un numar de unitati de fond. Intotdeauna, suma investita = numarul de unitati de fond cumparate x valoarea la zi a unei unitati de fond

3) Administratorul Fondului (Societatea de Administrate) investeste banii obtinuti de la clienti. Toate investitiile se fac conform Regulilor Fondului si a legislatiei in vigoare. De exemplu – un fond monetar nu va putea investitii in actiuni, ci doar in instrumente monetare cu venit fix garantat.

4) Clientul castiga daca valoare unei unitati de fond creste in urma Administrarii banilor de catre Societatea care gestioneaza Fondul. Numarul unitatilor de fond cumparate ramane acelasi in permanenta, doar valoarea unei unitati poate sa creasca sau sa scada.

5) Clientul pierde bani daca valoarea unei unitati de fond scade in urma Administrarii banilor. Si in acest caz numarul unitatilor de fond cumparate ramane acelasi in permanenta.

6) Pe toata perioada functionarii unui Fond, Banca Depozitara a acestuia verifica si certifica valoarea unitatilor de fond

7) In momentul rascumpararii, clientul va primii inapoi o suma = valoarea unitatii de fond in ziua rascumpararii X numarul de unitati de fond detinute. In cazul anumitor fonduri, se poate retine si un comision de rascumparare convenit initial (ca si procent din suma rascumparata).

Fonduri monetare (randament procentual 2011)

Certinvest Monetar – 7,41%

Raiffeisen Ron Plus – 7,33%

BCR Monetar – 7,03%

OTP Comodis RO – 6,45%

Simfonia 1 – 6,37%

IFond Monetar – 4,63%

Fortuna GOLD – 4,42%

Fonduri de obligatiuni (randament procentual 2011)

BCR Obligatiuni – 7,78%

Certinvest Obligatiuni – 7,49%

BT Obligatiuni – 7,13%

BRD Concerto – 5,94%

Stabilo – 5,25%

Carpatica Asset Management, compania de administrare active a Bancii Carpatica a lansat (la 1 martie 2012) Carpatica Obligatiuni, primul fond al administratorului care investeste exclusiv in intrumente cu venituri fixe, oferind astfel clientilor un grad ridicat de stabilitate si siguranta.

Activele fondului vor fi orientate preponderent spre instrumente cu venit fix, respectiv depozite bancare, obligaţiuni municipale şi corporative, titluri de stat, etc., plasamentele în acţiuni neregăsindu-se printre investiţiile fondului. Din acest motiv, fondul reprezintă o tranziţie de la forma clasică de economisire sub forma depozitelor bancare, spre „lumea” fondurilor de investiţii, în condiţii reduse de risc. Subscrierile, precum şi documentele fondului, sunt disponibile in orice unitate a Băncii Comerciale Carpatica.

Un avantaj al clientilor care investesc in mod regulat in Carpatica Obligatiuni, deriva din incadrarea fondului in Programul Prestabilit de Subscrieri, program in cadrul caruia clientii care depun in Fond sume lunar, sunt recompensati cu un bonus in unitati de fond.

EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) este dobanda de referinta (calculata ca si medie zilnica) la care bancile din zona EURO se ofera sa imprumute bani pe piata interbancara. Din acest motiv, EURIBOR este luat ca si referinta pentru costul imprumuturilor populatiei si firmelor ; practic dobanda la care o firma sau o persoana se imprumuta este compusa din EURIBOR + marja bancii care acorda imprumutul.

Incepand cu luna iunie 2010, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a introdus si in Romania, prin lege, obligativitatea ca bancile sa calculeze preturile creditelor in EUR acordate populatiei dupa aceasta structura (EURIBOR + Marja fixa, ce nu poate fi modificata)

Din acest motiv evolutia EURIBOR este deosebit de importanta pentru toate persoanele care au contractate imprumuturi in EUR.

Dar cum a evoluat EURIBOR in ultimii 5 ani ?

Evolutia EURIBOR a inceput la 3,81% din 14 februarie 2007 si a ajuns la un maxim 5,38 in 10 iulie 2008. Apoi a inceput sa scada abrupt odata cu masurile de relaxare monetara adoptate de catre BCE pentru combaterea turbulentelor economice.

Minimul ultimilor 5 ani a fost inregistrat in 4 ianuarie 2010, cand EURIBOR era cotat la 0,63%.

In prezent (10 februarie 2012), cotatia EURIBOR este de 1,07%, in scadere de la un maxim local de 1,61% in 25 iulie 2011.

Ca si regula generala, EURIBOR inregistreaza cresteri in perioadele de ascensiune economica (cand BCE incerca sa stavileasca inflatia prin cresterea dobanzilor) si scaderi in perioadele de recesiune (cand BCE incerca sa re-lanseze economia prin scaderi ale dobanzilor).

Actuala scadere a EURIBOR ar trebuie sa aduca o scadere a ratelor dobanzilor la imprumurile in EUR cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, contribuind astfel la reducerea cheltuielilor cu ratele platite de catre gospodarii si companii.

Grafic BLOOMBERG

Raiffeisen Euro Plus este cel mai mare fond in valuta de pe piata romaneasca si al patrulea fond de pe piata in functie de valoarea activelor.

Raiffeisen Euro Plus este o combinatie intre un fond monetar si unul de obligatiuni, investitind activele exclusiv in active cu venit fix (din Romania sau Europa). Din acest punct de vedere, il consideram un fond de investitii cu un profil sigur, fara riscuri semnificative pentru investitori.

Pe de alta parte, din punct de vedere al randamentelor, pe parcursul anului 2011 fondul a adus un castig de 3,98%, similar castigurilor aduse de depozitele bancare cu maturitati de 6 – 12 luni.

In acest context, care sunt beneficiile investitorilor care apeleaza la Raiffeisen Euro Plus? Principalul avantaj deriva din perioada flexibila a investitiilor in fondurile de investitii – astfel, investitorii isi pot retrage sumele depuse fara sa fie constransi se un anumite termen (cum este in cazul depozitelor).

Pe de alta parte, chiar daca Raiffeisen Euro Plus este un fond in valuta si in cazul lui se aplica aceleasi prevederi legate de impozitare ca si in cazul fondurilor in lei – astfel, investitorii sunt obligati sa depuna Declaratia 225 si sa plateasca impozitul pe castig pana in data de 25 a lunii imediat urmatoare trimestrului in care au efectuat operatiuni de rascumparare.

Administratorul fondului, Raiffeisen Asset Management, nu percepe comisioane nici la cumpararea unitatilor de fond si nici la rascumpararea acestora.

Operatiunile de cumparare/ rascumparare unitati de fond sunt posibile la unitatile Raiffeisen Bank din intreaga tara.

Detalii suplimentare despre impozitarea castigurilor din vanzarea unitatilor de fond